Filosofia dreptului implica relatii complexe intre filosofie si drept, directe si mediate, zone de confluenta, interferenta, dar si de conflict, elemente generale si fizionomii specifice, intrebari filosofice imperative adresate dreptului, dar si raspunsuri provocatoare pentru filosofie de pe teren juridic, geneza, reusite, esecuri si orizonturi proprii (Ion Craiovan in lucrare, partea a II-a - Filosofia dreptului ca reflectie sistematica - Filosofia, stiinta si dreptul - Filosofie si drept. Obiectul si problematica filosofiei dreptului).
Fidel unei asemenea perspective a abordarii tematicii, autorul lucrarii pune la dispozitia studentilor, juristilor teoreticieni si practicieni, filosofilor si, in general, tuturor celor interesati de reflectia filosofica asupra dreptului un demers specific coerent, cu abordari multiple, traditionale si novatoare, cu numeroase referinte istorice (personalitati, doctrine si curente care au marcat antichitatea, evul mediu, epoca moderna si contemporana) si sistemice (filosofia, stiinta si dreptul, norma, individul si societatea din perspectiva juridicitatii, dreptul in lume, metodele filosofiei dreptului, teoria cunoasterii si dreptul, filosofia actiunii si dreptul, dreptul si valorile sociale, un posibil sistem valoric minimal care orienteaza dreptul), bogat in informatii si dileme, asupra acestora din urma formulandu-se solutii lasate deschise dialogului si confruntarii.